28 June 2017

10 pentru activităţile matematice în afara clasei



__________________________________________________________________________________

jocuri

Aşa cum consideră şi pedagogul american Bruner – „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, prin analogie, cu ajutorul unor metode şi procedee adecvate stadiului de dezvoltare specific, în speţă dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă”, fiecare copil poată progresa “cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.

Astfel, de data aceasta, vom evidenţia unele dintre cele mai interesante activităţi matematice susţinute în afara clasei, care au un rol deosebit în formarea instructiv-educativă a preşcolarilor, în particular – dezvoltarea gândirii logico-matematică.

 10. Background

Nevoia şi dorinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm grădiniţa cu viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, este mai mult decât foarte important să nu uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este… jocul.

9. Obiective-rezultate

Dacă acordăm o atenţie sporită primării obiectivelor instructiv – educative procesului de predare-învăţare, în echilibru, bineînţeles cu momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, cu alte cuvinte, copiii învaţă să înveţe.

8. Cadrul didactic

În clasele centrate pe copil, rolul cadrului didactic se transformă din cel de simplă sursă de distribuire tranzitivă a informaţiilor, în cel de facilitator al învăţării. Cadrul didactic îndrumă, stimulează, împarte responsabilitatea învăţării cu copiii şi creează un mediu securizant pentru ei.

7. Jocul – ,,În  căutarea comorii”

Copiii se constituie în grupuri. Primesc câte un mesaj secret în care sunt indicate direcţiile şi distanţele pe care urmează să le parcurgă. Mesajul poate conţine, de exemplu, următoarele date: ‚,poarta taberei-dreapta-10” , ,‚fag-răsărit- 8” etc. Prima indicaţie este punctul de reper, al doilea direcţia, al treilea numărul de paşi. Comoara revine jucătorilor care ajung primii la ea.

6. Jocul – ‚,Lupta cifrelor”

 Jucătorii se răspândesc într-un teren cu vegetaţie bogată, în jurul taberei. După cinci minute de la plecarea din tabără, fiecare îşi agaţă pe tricou un număr alcătuit din trei cifre. Apoi începe întrecerea. Jucătorii se târăsc printre copaci. Fiecare îndeplineşte o  anumită misiune dată.

5. ‚,Căutarea numerelor”

Se pregătesc 10 cartonaşe pe care se scriu cu caractere mari, numere formate din 3 cifre. Apoi ele se răspândesc într-o zonă despădurită , cu suprafaţa aproximativă de 200x200m. Unele pot fi sprijinite de bolovani, crengi de copaci etc., altele plasate în tufişuri, boschete. Condiţia este să fie vizibile de la o distanţă de 5 paşi. Se comunică jucătorilor graniţele zonei şi li se cere să descopere cartonaşele, să noteze cifrele trecute pe ele şi să calculeze suma.

4. ,‚Mesajul fragmentat”

Pentru fiecare echipă de 2-4 copii se pregătesc mesaje care se notează pe cartoane de culori diferite. Toate mesajele se taie în 5 fragmente de forme geometrice neregulate. Acestea se ascund în terenul din jurul taberei,în aşa fel incât cel puţin un colţ să fie vizibil. Apoi, jucătorii sunt anunţaţi că în sectorul respectiv  se află ascunse mesajele fragmentate.

3. “Întrebări pe drum”

 Acest joc are darul să înlăture, într-o oarecare măsură , monotonia unui marş printr-un ţinut arid. Fiecare participant are la dispoziţie câteva coli de hârtie. Pe drum, la anumite intervale, se va da semnalul de oprire , şi totodată , se vor formula unele întrebări , de exemplu: ,‚Câţi paşi mai sunt până la podeţ?”. Fiecare notează răspunsul pe bileţel , apoi se măsoară distanţa respectivă în paşi. Pentru cel mai bun răspuns se acordă 3 puncte, pentru următorul 2 puncte, iar pentru al treilea 1 punct. După aceea se reia marşul, formulându-se o altă întrebare. În final se totalizează punctajul fiecărui jucător. Câştigă cel care obţine cele mai multe puncte.

2. “Chestionar”

La oprirea din marş se pune câte o întrebare jucătorilor , de exemplu:

,‚Cât a durat drumul de la liziera pădurii până în locul în care ne aflăm?”( nu au voie să-şi consulte ceasul).

,‚Ce distanţă am parcurs până acum?”

,‚Care e grosimea trunchiului acestui fag?”

,‚Cât cântăreşte această piatră?”

,‚Care este distanţa până la turnul de observaţie care se vede în zare?”

1. Surse de documentare orientativă

 

a. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea   procesului de învăţământ, în  “ Învăţământul primar“  nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

b. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

c. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002

Sursa foto

http://www.copiiveseli.ro

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________

Comments

  1. Foarte frumos si educativ…interactiv si toate cele :d