13 December 2017

10 pentru teoria dezvoltarii cognitive a lui Jean Piaget



__________________________________________________________________________________

Imi pare interesant modul in care psihologii explica evolutia inteligentei umane. Este vital sa cunoastem anumite trepte, prin care copilul, apoi adolescentul, iar apoi adultul asimileaza diferite informatii si le adapteaza, le prelucreaza sistemului sau de cunostinte. Cunoscand aceste etape ale evolutiei dezvoltarii cognitive, intelegem si ne comportam ca atare cu fiecare. Fascinat de epistomologia genetica, psihologul elvetian Jean Piaget s-a dedicat studiului dezvoltarii cognitive. Observarea, surprinderea semnificatiilor, combinarea si recombinarea informatiilor in structuri coerente contribuie la dezvoltarea cognitiva. Conform lui Jean Piaget, modul de prelucrare a informatiilor se schimba in mod radical de la nastere pana in jurul varstei de 20 de ani. Dar ce reprezinta dezvoltarea cognitiva, ce stadii urmeaza si care sunt implicatiile practice? Vom afla din urmatoarele 10 puncte.

inteligenta

1.Ce surprinde dezvoltarea cognitiva?

dezvoltare

Dezvoltarea cognitiva permite trecerea de la inteligenta senzorio-motorie(adica interactiunea directa cu obiectele) la cea formala(prelucrari complexe ale informatiilor, operarea asupra posibilului cu ajutorul rationamentelor ipotetico-deductive). Inteligenta presupune adaptarea in situatii noi, fiind folosite instrumente de ea insasi create – operatiile intelectuale. In adaptare sunt implicate 2 procese fundamentale : asimilarea si acomodarea. Asimilarea presupune acumularea de noi informatii si intelegerea acestora prin raportarea la informatiile deja acumulate. Acest proces este denumit de Jean Piaget “echilibrare”.

2.Cate stadii exista?

stadii

In descifrarea semnificatiei experientelor, datelor, in rezolvarea de probleme sunt folosite diverse modalitati de operare, in functie de stadiul de dezvoltare cognitiva. In acest sens sunt descrise urmatoarele 4 stadii de dezvoltare: inteligenta senzorio-motorie; stadiul preoperational; operatiile concrete si operatiile formale. Stadiul preoperational prevede 2 substadii.

3.Stadiul inteligentei senzorio-motorii:

primul stadiu 2 ani

A fost denumit in acest mod, datorita faptului ca pana la 2 ani, realitatea este construita, in principal, pe baza impresiilor senzoriale si desprinderilor motrice. Copilul cunoaste realitatea, se adapteaza si exprima ceea ce invata prin senzatii, perceptii, miscari. Pornind de la campuri de culori si forme, se creaza anumite organizari mentale care il vor ajuta pe copil sa recunoasca aspectele foarte familiare ale vietii cotidiene: figura materna, sursa de hrana, jucaria preferata. O achizitie foarte importanta a acestui stadiu este permanenta obiectului – constientizarea faptului ca un obiect continua sa existe chiar si in absenta sa din campul perceptiv. Capacitatea de rememorare si de reprezentare contribuie la realizarea acestui lucru. Un alt progres important reprezinta trecerea de la activitati repetitive la cele orientate spre indeplinirea unui scop.

4.Stadiul preoperational:

fetitajucarii

In jurul varstei de 2 ani incepe cel de-al doilea stadiu al psihogenezei inteligentei. La intrebarile “ce este?” sau “cum functioneaza?”, copilul da raspunsuri ingenioase, surprinzatoare. Explicatiile lor se bazeaza pe reguli diferite de cele specifice gandirii adultului. In aceasta etapa, achizitia cognitiva cea mai importanta este gandirea simbolica, intrucat permite intelegerea si folosirea simbolurilor(cuvinte, gesturi, imagini, semne) pentru a reprezenta obiecte sau evoca evenimente. Apar simultan reprezentarea imagistica, gandirea verbala si jocul simbolic. Realul este transformat in functie de cele mai diverse trebuinte ale eu-lui. Jocul fetitei cu papusa stimuleaza nu numai dezvoltarea propriei identitati feminine, ci si reprezentarea ansamblului de realitati traite si neasimilate.

5.Substadiul preconceptual:

vorbire

Intre 2 si 4 ani vorbim despre acest stadiu. Este denumit astfel, intrucat are loc o expansiune a functiei semiotice(folosirea de simboluri pentru a reprezenta la nivel mental obiecte sau actiuni). Majoritatea copiilor isi maresc vocabularul de la 200 la 2000 de cuvinte.

6.Substadiul intuitiv:

plus copii

Se manifesta intre 4 si 7 ani si se caracterizeaza prin faptul ca schemele mentale devin mai flexibile, permitand anticipari si reglari succesive. Intuitiile influenteaza gandirea copilului. Ele se definesc prin : egocentrism, centrare, unidirectionalitate, animism, absenta conservarii. Egocentrismul se concretizeaza in imposibilitatea copilului de a analiza lucrurile din perspective diferite de cea personala. Fiecare copil judeca totul printr-o asimilare egocentrica la sine(are impresia ca toti ceilalti percep realitatea la fel ca el; de exemplu, un copil care se teme de paienjeni este convins ca si ceilalti copii au aceeasi frica). Animismul il face pe copil sa creada ca totul este insufletit(papusa plange cand nu primeste mancare, tunetul apare cand cerul se supara).

7.Stadiul operatiilor concrete:

gandire

Intre 7 si 12 ani si se caracterizeaza prin recunoasterea unei stabilitati logice a lumii fizice, precum si prin aparitia unei forme generale de echilibru. Dezvoltarea capacitatii de operare permite crearea unui sistem logic de gandire. Operatiile sunt concrete, intrucat se bazeaza pe manipularea obiectelor si nu a ipotezelor enuntate verbal, sub forma propozitiilor. Sunt in mare masura apropiate de actiunea din care deriva(reunirile, corespondentele, clasificarile diverselor obiecte). Se desfasoara din aproape in aproape.

8.Stadiul operatiilor formale:

teorieadolescent

Dupa varsta de 12 ani, urmeaza ultimul stadiu de dezvoltare a inteligentei, ce implica un nou mod de a rationa, prin detasarea de limitarile concret-intuitive. Achizitia fundamentala este data de construirea rationamentelor ipotetico-deductive. Se porneste de la anumite variabile, experimentandu-se apoi la nivel mental diverse posibilitati de rezolvare, in vederea validarii ipotezelor si surprinderii implicatiilor. Operarea formala presupune generarea sistematica a unor modalitati diverse pentru interpretarea unei situatii sau rezolvarea unei probleme, identificarea tuturor combinatiilor posibile, selectarea celei mai bune variante. Dezvoltarea capacitatii de operare asupra posibilului explica, probabil, fascinatia adolescentilor pentru science-fiction si credinta intr-o lume ideala(de fapt, utopica- adolescenta, fiind varsta marilor idealuri).

9.Implicatii practice ale teoriei psihogenezei cunostintelor si operatiilor intelectuale:

inteligenta2

Cum trebuie sa ne comportam cu fiecare pentru a ne face intelesi? Este necesar sa avem in vedere capacitatea fiecaruia de procesare a informatiilor, a operatiilor intelectuale. In functie de varsta, interactiunea cu mediul presupune manipularea obiectelor sau prelucrarea stimulilor cu nivel ridicat de abstractizare De asemenea, este important de retinut, faptul ca limitele de varsta sunt aproximari, nu releva neaparat variabile veridice. De exemplu, un elev foloseste la o ora de fizica operatiile concrete, pentru a intelege relatii de tip cauza-efect si operatiile formale, pentru a rezolva o problema de matematica. Astfel, este important sa ne raportam la fiecare in conformitate cu capacitatea sa de gestionare a informatiei.

10.Concluzii:

ursii

Fiecare avanseaza in ritm propriu. Nu trebuie sa ii impunem un anumit stadiu, o anumita etapa. Unii avanseaza mai rapid, iar altii, mai lent. Fiecare stadiu de dezvoltare este caracterizat, intr-o mica masura, de un continut fix al gandirii. Se conchide ca evolutia stadiilor nu este determinata odata pentru totdeauna, din punct de vedere a succesiunii in timp si structurii gandirii. De asemenea, conform conceptiei piagetiene, mediul de incubatie al inteligentei este actiunea. Asimilarea de noi informatii si acomodarea acestora prin modificarea schemelor mentale anterioare sunt posibile numai prin crearea de oportunitati sau experiente de invatare. Spre exemplu, la scoala, in cadrul activitatilor de invatare, elevul nu trebuie sa fie un simplu receptor de noi cunostinte, ci sa aiba un rol activ in invatare. O concluzie finala a teoriei lui Jean Piaget ar fi proverbul : “Omul cat traieste, invata!”.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________