18 October 2017

Anticipaţie? Ştiinţă? Fantezie?… Zece SF-uri pe pâine.



__________________________________________________________________________________

odiseea spatiala 2001
Am crescut cu literatură science-fiction. Au avut grijă de asta mai multe persoane din anturajul familial, în primul deceniu şi jumătate al vieţii mele, ca să zic aşa.

În cele ce urmează aş vrea să vă prezint o serie de opere ale acestui gen literar îndrăgit de milioane de oameni de pe întreaga planetă, dar şi blamat, uneori, de necunoscătorii care-l leagă mai curând de literatura bulevardieră a genului „teoria conspiraţiei”, gen care ne-a invadat tarabele de cărţi şi, pe alocuri, librăriile, în ultimul deceniu.

În primul rând, ce înseamnă science fiction (literatură ştiinţifico-fantastică)?

Înseamnă prezenţa în corpul unui text literar (nu neapărat pe toată întinderea acestuia) a unor linii de subiect în care personajele fac uz de legile fizicii, chimiei, astronomiei, biologiei, istoriei, filosofiei, antropologiei, pentru a-şi pune în practică intenţiile şi a-şi desăvârşi acţiunile. Una dintre cele mai importante „reguli de aur” în scrierea unui SF (şi ceea ce diferenţiază SF de simpla literatură fantastică sau de genul fantasy) este că imaginaţia autorului are anumite… limite, iar barierele acestor limite sunt reprezentate de legile naturii care sunt deja puse în afara dezbaterilor academice. Sau, în anumite cazuri, în condiţiile unei contopiri a geniului ştiinţific cu cel literar (cazuri destul de rare), pot fi prezente şi interpretări ale unor ipoteze „de frontieră” aflate în plină dezbatere în cadrul comunităţii ştiinţifice.

Cu alte cuvinte, nu poţi să pretinzi, în SF, că o moleculă de apă are şase atomi de hidrogen şi cinci de oxigen, în condiţiile în care aceasta are, în natură, doar doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen.

Înscrierea imaginaţiei scriitoriceşti în aceste limite dictate de orizontul spre care ajung ştiinţele este ceea ce dă farmec şi colorit specific, propriu, literaturii science fiction – ştiinţifico-fantastice sau de anticipaţie, după cum mai era numită în zorii ei pe meleagurile noastre.

Pledoaria mea pentru oportunitatea lecturării operelor literare încadrate în genul ştiinţifico-fantastic se axează pe următoarele opere literare (deşi, fără îndoială, ar mai putea fi menţionate o mulţime):

1. POUL ANDERSON – „PĂZITORII TIMPULUI”

Poul Anderson -  time patrol - pazitorii timpului

În viitorul îndepărtat, urmaşii evoluaţi ai speciei homo sapiens sapiens, o specie inteligentă numită danellieni, înfiinţează şi coordonează o organizaţie care reuneşte oameni din toate epocile istorice, din preistoria îndepărtată până în viitorul îndepărtat (zeci de milenii peste secolul XX). Rostul acestei organizaţii, numită Patrula Timpului, este protejarea viitorului îndepărtat de intervenţiile unor indivizi rău-intenţionaţi, locuitori ai epocilor de după inventarea călătoriei în timp, care săvârşesc călătorii în trecut cu scopul de a altera linia istorică de bază în scopul modificării unor evenimente din viitor. Poliţia temporală are subdiviziuni teritoriale în toate secolele, pe toată planeta, grupate în centre regionale de subordonare. Agenţi ai patrulei pot fi doar localnici din ţările (culturile) şi, respectiv epocile istorice arondate fiecărei subdiviziuni. Cu toţii au fost selectaţi în baza unor estimări precise ale capacităţilor lor fizice, intelectuale şi psihologice şi au beneficiat în prealabil de programe de instruire la Academia Patrulei, localizată în vestul continentului american în perioada oligocen (peste 600.000 de ani Î.Hr.). Însă unii dintre cadeţii Academiei, cei ale căror performanţe în misiunile care le fuseseră încredinţate după absolvire şi încadrare depăşiseră cu mult nivelul mediu acceptabil, primeau statutul de agenţi neataşaţi, cu alte cuvinte, le puteau fi acordate sarcini în orice loc şi în orice epocă istorică. Manse Everard, personajul principal al romanului, agent neataşat, are la un moment dat o „întâlnire de gradul III” cu unul dintre danellieni, moment după care începe toată distracţia…

2. ROBERT ANSON HEINLEIN – ” – AND HE BUILT A CROOKED HOUSE – „

ROBERT ANSON HEINLEIN – AND HE BUILT A CROOKED HOUSE

Arhitectul Quintus Teal îi construieşte unui apropiat al său, pe nume Homer Bailey, o casă. În prealabil, cei doi discută pentru a ajunge la o înţelegere cu privire la proporţiile şi caracteristicile casei, iar Teal îi relatează lui Bailey ideile sale cu privire la aplicarea în arhitectură a anumitor principii din geometria spaţială. Bailey este intrigat de ceea ce aude despre figura numită teseract sau hipercub, echivalentul cubului obişnuit în spaţiul cu patru dimensiuni. Atunci când Teal i se laudă că i-ar putea construi o casă în această manieră, Bailey, stimulat şi de whiskey-ul servit de cei doi, cade de acord să semneze contractul. După ce arhitectul anunţă finalizarea lucrărilor, Bailey şi soţia lui vin să-şi viziteze noua locuinţă, moment în care cei doi au o ma-a-a-re surpriză „spaţială”.

3. HARRY HARRISON – „ARMA ABSOLUTĂ”

HARRY HARRISON –ARMA ABSOLUTĂ

Tatăl unui grup de copii le povesteşte acestora despre timpurile de demult, în care oamenii se omorau între ei pentru bunuri şi teritorii. Erau timpuri ale războiului permanent, în care o viaţă de om nu costa nimic. La lumina focului din peşteră, faţa tatălui familiei (şi a liderului comunităţii) este străluminată de satisfacţie atunci când se ridică în picioare, ia din cui un anumit obiect şi îl prezintă, într-un gest triumfal, celor mici spunându-le: „Iată arma absolută, arma care omoară la distanţă. Datorită ei, nici un război nu mai e posibil. A venit timpul păcii absolute”. O nuvelă care ne spune, dacă vrem să înţelegem, că de la prima armă umană care omora la distanţă, arcul, până la bomba cu hidrogen nu e o diferenţă psihologică prea mare, aceleaşi resorturi, cele ale „asigurării păcii permanente” prin dotarea grupului de referinţă cu arme superioare altui grup guvernând atât mentalitatea primitivului, cât şi a strategului secolelor XX-XXI.

4. ORSON SCOTT CARD – TRILOGIA „ENDER”.

Într-un viitor apropiat, toate resursele umane şi intelectuale ale speciei umane sunt aruncate într-un război pentru supravieţuire, cu un adversar mai puternic – o specie inteligentă non-umanoidă care ameninţă să invadeze sistemul solar pentru a coloniza Terra în propriul beneficiu. În SUA, preadolescentul Andrew Wiggin, al treilea copil al unui imigrant polonez şi al unei descendente dintr-o familie mormonă, este selectat de către responsabilii din cadrul forţelor spaţiale de apărare a sistemului solar pentru a urma cursurile de pregătire a şcolii speciale pentru ofiţerii flotei militare terestre. În câţiva ani, el, sora şi fratele lui mai mare, rămaşi pe Terra, ajung persoane-cheie în războiul oamenilor cu „gândacii” (rasa extraterestră are asemănări exterioare cu insectele de pe planeta noastră). Ulterior, Wiggin se transformă din militar într-un fel de călugăr – Vorbitor în numele morţilor. O poveste despre supravieţuirea Omului graţie, în primul rând, naturii sale distructive.

5. DAN DOBOŞ – TRILOGIA „ABAŢIA”.

abatia - dan dobos

Imaginaţi-vă un spaţiu plin de sisteme solare colonizate de oameni, proveniţi de pe Terra, şi un imperiu care se află într-o permanentă expansiune. În dezvoltarea sa economică, acest imperiu depinde de planetele agricole populate de lucrători-clone, care trebuie, desigur, ţinuţi sub un strict control şi utilizaţi în conformitate cu menirea lor primordială. Metoda de a-i controla pe muncitorii agricoli este fabricarea unei religii pentru fiecare lume agricolă, religie cu o puternică eschatologie (cale a salvării prin apocalipsă), iar cei care o fac, contra cost şi influenţă (ţinând, până la un punct, întregul imperiu în stare de dependenţă) sunt vechii şi puternici călugări ai Abaţiei Noului Sfânt Augustin, cu sediul pe Terra transformată, în mare parte, într-un infern radioactiv. Întregul edificiu al acestui univers pare să se dărâme atunci când, pe o planetă îndepărtată, este identificată o specie inteligentă non-umană.

6. ARTHUR C. CLARKE – SFÂRŞITUL COPILĂRIEI

odiseea spatiala 2001 - scena cu maimutele

O specie de extratereştri îşi aduce navele cosmice în proximitatea Terrei şi preia controlul asupra afacerilor internaţionale, la sfârşitul secolului XX, în scopul prevenirii extincţiei speciei umane printr-un război mondial devastator. Deşi controlul lor asupra Terrei este destul de eficient, ei rămân de neobservat pentru oameni pe parcursul a 50 de ani. Apoi ei coboară pe Terra şi se prezintă oamenilor. Scopul lor este să intermedieze integrarea speciilor inteligente din univers cu aşa-numita „Minte Superioară” – un amalgam de civilizaţii străvechi care şi-au depăşit starea fizică a existenţei. În aceeaşi perioadă copiii de pe Terra încep să aibă, în masă, capacităţi telekinetice. Aceştia sunt strămutaţi pe un continent separat (sute de milioane de copii), iar după nişte ani, odată cu evoluţia lor, vine şi momentul integrării lor în „Mintea Superioară”, cu tot cu planetă.

7. RAY BRADBURY – FROST AND FIRE

Pe o planetă pârjolită de razele soarelui ei în timpul zilei şi transformată într-un glob de gheaţă în timpul nopţii, câteva mii de descendenţi ai coloniştilor de pe Terra trăiesc, din momentul naşterii lor şi până în momentul morţii din cauze naturale – bătrâneţea, doar opt zile terestre. Oamenii se ascund în nişte peşteri existente în munţi şi îşi părăsesc adăposturile doar în orele dimineţii şi serii, pentru a culege fructe şi a se bucura de învierea instantanee a naturii vii, urmate apoi de moartea acesteia, de arşiţă sau îngheţ, în timpul zilei şi a nopţii. Unica armă a oamenilor în faţa acestei situaţii este memoria ereditară – pruncii nou-născuţi moştenesc toate amintirile părinţilor şi străbunilor. Primul descendent al coloniştilor de pe Terra căruia îi reuşeşte să utilizeze această armă pentru a-şi salva iubita, şi apoi, întreaga comunitate din mrejele unei lumi vitregi naturii umane, este Sim, fiul lui Sim.

8. LINO ALDANI – „CRUCEA DE GHEAŢĂ”.

odiseea spatiala 2001 - scena film

Un preot catolic născut pe Marte în secolul XXIII este trimis într-o misiune de evanghelizare a populaţiilor extraterestre. Periplul său îl duce pe o planetă populată de o specie umanoidă primitivă, cu un sistem propriu de credinţe şi concepţii religioase. Un pasionat al jocului de şah, părintele Francisco dispune de abilităţi intelectuale remarcabile întru îndeplinirea scopului său. Însă tentativele sale de a propaga religia creştină printre aborigeni se lovesc de rezistenţa oarbă, inertă, a unei populaţii ancorate în propriul ei mod de viaţă. Insistenţa sa de a-şi urma scopurile într-o lume în care un an cronologic înseamnă pentru el şi sănătatea sa zece ani biologici, cât şi interferenţa omului în sistemul relaţiilor sociale din comunitatea extraterestră, îl aduc în faţa unei dileme existenţiale urmate de un deznodământ născător de întrebări de ordin filosofic despre natura umană şi limitele acesteia.

9. URSULA K. LE GUIN – „MÂNA STÂNGĂ A ÎNTUNERICULUI”.

Ecumenul (o alianţă a planetelor populate de oameni şi specii extraterestre), prin reprezentantul său special, ambasadorul Genly Ai, încearcă să obţină de la locuitorii umanoizi ai unei planete îndepărtate, Gethen, acordul de a deveni membri ai alianţei. Ambasadorul (om) este pus în situaţia de a încerca să negocieze cu cele două guverne care controlează zonele locuibile ale planetei cu climă aspră, glaciară. Mai întâi, el îşi încearcă norocul la curtea regală a statului Karhide, loc în care şi-l transformă în aliat pe primul ministru, Lordul Estraven. După ce Estraven cade în dizgraţia regelui, cei doi se refugiază în statul rival, Orgoreyn, o dictatură totalitară în care diferite grupuri de influenţă luptă pentru putere. Aici, Genly Ai este arestat şi trimis într-un lagăr de muncă forţată, din care Estraven îl ajută să evadeze. Apoi, cei doi pornesc înapoi spre Karhide, traversând calota polară.

10. ISAAC ASIMOV – CICLUL „FUNDAŢIA”

ISAAC ASIMOV - fundatia

Scriitorul american de etnie evreiască şi origine belarusă Isaac Asimov, un adevărat clasic al genului science fiction, ar putea fi menţionat aici cu nenumărate opere, însă cele mai cunoscute şi apreciate rămân romanele din ciclul „Fundaţia”. Într-un viitor foarte îndepărtat, întreaga galaxie este casa unui Imperiu Galactic fondat de oameni (nu există specii inteligente non-umane). Pe fondul decăderii acestui imperiu, măcinat de slăbirea autorităţii imperiale şi conflictele dintre diferite grupuri de interese, anumite comunităţi ale oamenilor de ştiinţă hotărăsc înfiinţarea Fundaţiei – organizaţie care încearcă să se interpună între diferitele grupuri care luptă pentru controlul unor sectoare ale galaxiei şi să încetinească, astfel, declinul rapid al civilizaţiei umane. Printr-un set de profeţii autoîmplinite, fondatorul Fundaţiei, Hari Seldon, apare periodic sub forma unei holograme, şi direcţionează calea de acţiune a Fundaţiei pentru următorii 50 de ani. De la decăderea Imperiului până la ascensiunea Fundaţiei, apoi, trecând prin perioada de dominaţie a Catârului (un individ cu puteri psihomentale excepţionale), până la A Doua Fundaţie şi căutarea finală a Pământului, lumea originară a tuturor oamenilor, prezentă, aparent, doar în plan mistic, în legende criptice, sunt acoperite sute de ani de istorie galactică într-o naraţiune plină de răsturnări de situaţie, peste care pluteşte, însă, spiritul imperturbabil al psihoistoriei.

Speranţa mea este că v-am trezit interesul de a găsi şi citi aceste opere literare.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________

Comments

  1. ROBERT ANSON HEINLEIN – ” – AND HE BUILT A CROOKED HOUSE – “ un film superb care mi-a placut foarte mult, il recomand cu drag!