13 December 2017

Top 10 ritualuri de înmormântare ciudate



__________________________________________________________________________________

Ca şi cum moartea nu ar fi destul de morbidă, multe persoane au dus ritualurile de înmormântare la un cu totul alt nivel de ciudăţenie. În unele culturi, a scăpa de cadavru poate însemna orice, de la a-l mânca până la a dansa cu el. Cei care cred ca îngroparea sau incinerarea sunt unicele ritualuri de înmormântare, pregătiţi-vă înainte de a citi ce urmează:

 

10. Înmormântări cu striperi

 

A fi mort poate fi atât de plictisitor, numai dacă nu participă striperi profesionişti la înmormântare. În China, în regiunea Donghai, înmormântările sunt simboluri ale condiţiei sociale. Reputaţia şi onoarea unei persoane este considerată a fi direct proporţională cu numărul de persoane care participă la înmormântarea sa. Aşadar, rudele angajează striperi pentru a atrage mulţimea. Autorităţile chineze au început să ia măsuri în urma nenumăratelor critici din media.

 

9. Dansuri cu morţii

 

Vă vine să credeţi sau nu, malgasienii din Madagascar îşi scot morţii din mormânt şi dansează cu ei. Credinţa din spatele acestui ritual numit Famadihana este aceea că spiritul celor morţi se alătură strămoşilor după ce corpul se descompune. Celebrarea se ţine o dată la şapte ani şi este o ocazie pentru reuniuni familiale şi distracţie.

 

8. Înmormântări aeriene

 

În Tibet, climatul dur şi solul stâncos face ca înmormântările să fie imposibile. Aşadar, budiştii din Tibet optează adesea pentru o înmormântare aeriană. Corpul este tăiat în bucăţi, amestecat cu făină şi lăsat ca mâncare pentru păsările prădătoare. Ei consideră corpul un recipient pentru suflet şi de aceea cred că ar trebui să se întoarcă în natură.

 

7. Înmormântările în Tana Toraja

 

Înmormântările în regiune Tana Toraja din Indonezia sunt momente importante. Ceremonia de înmormântare este acompaniată de muzică, dans şi un festin cu un număr important de invitaţi. E de înţeles că aici moartea este o ocazie extravagantă cu un preţ pe măsură.  Aşadar, rudele primesc un răgaz. Nu trebuie să îngroape corpul în câteva zile. Trebuie doar să-l împacheteze şi să-l ţină în casă în timp ce economisesc pentru priveghi. Asta poate dura săptămâni, luni sau chiar ani. Până atunci, cadavrul este tratat ca o persoană bolnavă şi este inclus în activităţile zilnice şi în conversaţii. Înmormântarea are loc când familia se simte pregătită, iar coşciugul este pus într-un mormânt, peşteră sau agăţat de o stâncă.

 

6. Moarte orbitoare

 

Oameni îşi pot purta acum persoanele dragi pe deget. Unde altundeva ţi-ai putea pune un inel cu diamant? O companie americană numită LifeGem oferă acum oamenilor şansa de a-şi transforma persoanele iubite în diamante sintetice. Procesul începe prin extragerea carbonului din corp sau din resturile de după incinerarea decedatului. Apoi este transformat în grafit înainte de a-l pune într-o presă pentru diamante şi a obţinte cristalul strălucitor. Preţurile variază între 3500 şi 20000 de dolari, în funcţie de numărul de karate.

 

5. Coşciuge fanteziste

 

Dacă Elvis ar fi murit în Teshi (Ghana), ar fi fost îngropat într-un coşciug-chitară. Rezidenţii din suburbia Accran îşi îngroapă morţii în coşciuge fanteziste. Coşciugul reprezintă mereu profesia celui decedat. Replici gigante de sticle de coca cola, fructe sau gadgeturi sunt expuse în săli de prezentare pentru coşciuge.

 

4. Endocanibalism

 

Acesta este poate cel mai îngrozitor ritual de înmormântare. Endocanibalismul este o practică prin care oamenii îşi mănâncă propriile rude moarte. Ideea din spatele acestui obicei îngrozitor poate fi oricare de la preluarea trăsăturilor celui decedat, până la asimilarea spiritului său. Se spune că există câteva triburi în America de Sud şi Australia care au practicat acest ritual. Însă mulţi specialişti consideră că endocanibalismul este o acuzaţie falsă făcută triburilor de către coloniştii timpurii cu scopul de a găsi o scuză pentru dominarea politică. Potrivit spuselor antropologului Napolean Changon, comunitatea Yanomamo din America de Sud încă mănâncă cenuşa şi resturile de oase rămase după incinerarea decedaţilor.

 

3. Auto-mumificarea

 

Acest ritual face ca postirea până la moarte să sune ca o glumă. Anumiţi călugări busişti din Japonia, numiţi Sokushinbutsu, nu doar se sinucideau, ci o făceau într-un fel ce ducea la mumificare. Procesul începea cu o dietă de nuci şi fructe combinate cu activităţi fizice extenuante. Primul pas ducea la eliminarea grăsimii corporale. Cel de-al doilea pas implica accese de vomă, pierdere de fluide corporale şi otrăvirea corpului pentru a împiedica atacuri de viermi. Asta se făcea prin consumul de scoarţă de copac, rădăcini şi ceai otrăvitor timp de o sută de zile.

În ultima etapă, călugărul intra într-un mormânt de piatră, se aşeza în poziţie de lotus şi îşi aştepta moartea. În fiecare zi folosea un clopoţel pentru a-i anunţa pe ceilalţi că încă este în viaţă. Apoi, când clopoţelul nu se mai auzea, călugării sigilau mormântul şi asteptau 1000 de zile înainte de a deschide mormântul pentru a verifica procesul de mumificare.

 

2. Postirea până la moartea

 

Vimla Devi, o femeia indiană ce lupta cu cancerul a murit în 2006. Cauza morţii nu a fost cancerul, ci un post de 13 zile numit santhara. Această moarte voluntară prin postire este practicată de comunitatea Jains, ce crede în non-violenţa faţă de toate creaturile.  Santhara se iniţiază de obicei după ce persoana a hotărât că viaţa sa şi-a atins scopul şi că este pregătită pentru purificare spirituală. Cu toate ca tot mai multe persoane s-au exprimat impotriva acestui ritual, văzut adesea ca o formă de sinucidere sau eutanasiere, înăuntrul comunităţii, a încerca să împiedici santhara poate duce la ostracizare.

 

1. Expunerea

 

Zoroastrienii consideră că, după moarte, corpul devine o gazdă pentru corupţie şi profanare. Incinerarea sau îngroparea ies din discuţie deoarece pot polua elemente sacre precum focul sau pământul. Aşadar, optează pentru un ritual numit expunerea morţilor. Corpul celui decedat este urcat într-o structură numită Turnul Liniştii şi lăsat acolo pentru a fi devorat de vulturi. Această practică se foloseşte acum numai în subcontinentul indian. Scăderea numărului de vulturi în India a făcut ca procesul să fie de-a dreptul înspăimântător. Câteva poze recente, arătând un morman de cadavre în putrefacţie pe Turnul din Mumbai (India), a generat o adevarata controversă înăuntrul comunităţii.

Dupa Mankani Deepa
Preluare TopTenz

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________