24 June 2017

Top 10 dregatori in Tarile Romane



__________________________________________________________________________________

Evul Mediu fascineaza intotdeauna prin complexitatea de care da dovada, precum si dualismul : culminarea perioadelor de inflorire cu cele decadente. Oamenii erau diferiti, se ghidau in viata dupa alte principii. Poate diferenta de mentalitate si idealurile fac aceasta perioada din istorie atat de interesanta. In Tarile Romane, Evul Mediu este reprezentat de alternante : perioada de vasalitate si perioada de relativa independenta. Toate puterile din zona erau interesate de mentinerea sub suzeranitate a Tarilor Romane pentru a putea exploata comertul, resursele acestora. Cu toate acestea, Tarile Romane si-au mentinut, atat cat s-a putut, institutiile. In Tara Romaneasca si Moldova vorbim in secolele XIV-XVI despre o institutie fara de care domnul nu ar fi putut guverna. Este vorba de Sfatul domnesc. Acesta era alcatuit din marii stapani de domenii, din episcopi, egumeni ai marilor manastiri. Membrii Sfatului participau alaturi de domn la tot ce tinea de politica interna(cand oferea danii manastirilor sau pamanturi), cat si de politica externa(incheierea aliantelor diplomatice ; spre exemplu, in tratatul din 1395 de la Brasov, incheiat intre Sigismund de Luxemburg al Ungariei si Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti, acesta din urma consemneaza ca incheierea tratatului s-a facut cu «consimtamantul credinciosilor nostri boieri»). Dorindu-se o mai buna organizare, iau nastere dregatoriile. La inceput, boierii cu dregatorii nu au exercitat influenta asupra Sfatului domnesc, insa pe parcursul timpului, ii inlocuiesc pe boierii fara dregatorii in listele Sfatului domnesc. Dregatoriile sunt de doua feluri : publice(pe intreg teritoriul Tarii Romanesti si Moldovei) si de curte(doar la curtea domneasca). Dregatorii publici indeplineau atributii juridice, administrative, militare, iar cei de curte prestau servicii domnului sau se ocupau de aprovizionarea curtii domnesti. Sa vedem care au fost cele mai importante dregatorii ale Evului Mediu!

1.Banul:

Era cel mai de seama dintre dregatorii Tarii Romanesti. Se afla in fruntea administratiei in Oltenia si detinea si atributii judecatoresti. Putea da pedeapsa capitala dar doar in Oltenia. Apare undeva in jurul secolului XV. Si-au stabilit sediul la Craiova : marele ban. A fost precedat de Banul de Severin. Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei a detinut si functia de ban de Severin.

2.Vornicul:

Era conducatorul curtii domnesti, cu cele mai importante atributii judecatoresti. Se asigura ca totul se desfasoara in conditii optime la curtea domneasca. In secolul XVI, s-a dublat functia in Moldova : vornicul Tarii de Jos si vornicul Tarii de Sus.

3.Logofatul:

Era seful cancelariei domnesti. Se ingrijea de redactarea hotararilor luate de domn si de sfatul sau, intarind cu pecetea domnului aceste hotarari. Erau redactate ca hrisoave sau porunci domnesti. El pastra marele sigiliu domnesc. In Moldova indeplinea atributii judecatoresti si raspundea de hotarnicirea mosiilor ; a devenit cu vremea « intaiul sezator al divanului ».

4.Vistierul:

Avea in grija finantele tarii. El tinea evidenta veniturilor stranse din tara, a cheltuielilor, ca si pe aceea a contribuabilor si a celor scutiti de dari.

5.Spatarul:

Era conducatorul calarimii in Tara Romaneasca, purta sabia domnitorului in timpul ceremonialului de investitura in functie a acestuia, simbolul puterii sale militare de comandant al ostirii. Cu timpul, a fost trecut pe listele sfatului domnesc in Tara Romaneasca inaintea vistierului ; la fel si in Moldova, inaintea vistierului, dar dupa parcalab.

6.Parcalabul:

Avea atributii judecatoresti si administrative, limitate teritorial la tinutul pe care il avea in grija. A jucat rolul de prefect al judetului, cum ar fi in zilele noastre. Raspundea de teritoriul pe care il avea in posesie. Exista un parcalab la cetate si unul la oras. Cei din oras erau mai importanti. In Moldova, Stefan cel Mare a numit 2 parcalabi la o cetate. Functia lor era similara cu a celei de castelan din Ungaria, unde existau tot 2 castelani la cetatile de margine apropiate de turci.

7.Hatmanul:

A preluat atributiile militare ale portarului de Suceava in secolul XVI. Primul hatman in Moldova a fost Luca Arbore si intaiul sfetnic al domnului Stefanita in secolul XVI. Din izvoarele vremii se cunoaste faptul ca acesta era denumit tot portar, dar este necesara delimitarea dintre acestea. Portarul se ocupa si de hotarniciile si primirea solilor, numindu-se, initial, in Moldova, usar.

8.Postelnicul:

Presta servicii personale domnului. Pregatea camera de culcare a acestuia, avea permisiunea de a intra nechemat la acesta, chiar si cand era neimbracat. El aparea ca ultimul membru al Sfatului domnesc. Cu timpul, a primit si sarcina de a-i introduce la domn pe cei veniti in audienta, dar mai ales pe soliile statelor straine, avand un rol in politica externa. El a fost asimilat unui ministru de Externe.

9.Paharnicul:

Se ocupa de aprovizionarea cu vin a pivnitelor domnesti. Tot el degusta vinul inainte ca acesta sa fie servit de domn, pentru a nu fi otravit. In Moldova il intalnim sub denumirea de « ceasnic ». Subalternii sai erau al doilea si al treilea paharnic. Cand aparea in Sfatul domnesc, paharnicul se afla pe unul dintre ultimele locuri.

10.Comisul:

Avea grija de caii domnesti si se ocupa de intretinerea grajdurilor. Numele sau « vine de la comes al romanilor, comite sau conte »(dupa cum specifica Nicolae Iorga). A avut un rol important in mentinerea treburilor curtii domnestii ; caii trebuiau ingrijiti, deoarece erau de ajutor in confruntarile militare. Aceasta dregatorie a fost imprumutata si de bulgari. Mai tarziu, marele comis a fost dublat de un comis al doilea si apoi un comis al treilea. Nu putea participa la sfaturile secrete ale domnului.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________