17 December 2017

Top 10 feluri de mâncare/alimente ale viitorului



__________________________________________________________________________________

Atunci când vorbim de alimente ale viitorului, ne vin în minte soylent green (produse alimentare făcute de oamenii din clasicul film științifico-fantastic cu același nume) şi lăcustele. Consumatorii din ziua de azi nu cred că ar fi interesați să mănânce din resturile vecinilor.
Cu toate acestea, ideea de a afla ce fel de mâncare o să mestecam în viitorul nu foarte îndepărtat e interesant de explorat; mai ales având în vedere faptul că se așteaptă o creștere de peste 2 miliarde de oameni până în 2050.
Cum o să se hrănească peste 9 miliarde de oameni? Ei bine, trebuie să luăm în considerare progresele făcute în producţia de alimente şi a consumului pe care lumea le-a experimentat în ultimii 50 de ani.
Cum producția cărnii de pui şi a celei de vită a fost completată cu alte produse din carne îmbunătățite genetic, soia şi o alta serie de produse pe care le consumăm zilnic, ne putem aștepta cu siguranță la noi inovații şi mai dietetice pentru a ne satisface nevoile de consum. Cu aceste lucruri în minte, să aruncăm o privire la topul celor 10 produse alimentare ale viitorului.

 

10. Carne vegetală

Ideea de „carne” formată din ingrediente care nu conțin animale s-ar fi părut destul de exagerată cu câţiva ani în urmă.
Astăzi, știm mai multe şi tendința în acest domeniu va continua să crească, deoarece creșterea populației începe să depășească sursele de alimentare disponibile acum. Producția de carne este o industrie uriașă şi costisitoare. Produsele vegetariene, sunt oricum mai ieftine şi mai sănătoase (o veste bună pentru iubitorii de animale).
Mulți dintre noi cunosc deja produsele realizate din boabe de soia, aceste produse fiind foarte atractive în Asia. Preparate corect, aceste produse au o textură foarte asemănătoare cu cea a cărnii şi cu unele condimente potrivite, pot oferi o mare varietate de arome. Soia este doar un exemplu care este folosit în mod curent acum. Alte produse inovative au aceleași promisiuni şi o să fie disponibile în cantităţi mai mari în următorii ani.
Printre acestea se numără şi Quorn, o ciupercă. Da, știu – dar hei, sunt ciuperci şi tot felul de lucruri care pot fi produse din această familie specială de ciuperci. Oricum, Quorn este produs dintr-o ciupercă fermentată şi are gust foarte asemănător cu cel al produselor din carne. Adăugat în produse obținute din lupin sau gluten de grâu şi astfel este disponibilă o sursă profitabilă şi practică de mâncare din surse non-tradiționale.
Presupunând că produsele în cauză şi alte oferte similare pot reproduce gustul/aroma produselor din carne, produse pe care speră să le completeze (sau înlocuiască); cu toții am putea să devorăm un burger din frunze de copac în viitorul apropiat.

 

9. Carnea cultivată/ in-vitro

Este foarte adevărat că o bună parte din populația lumii este carnivoră. Ne place carnea. Cu toate că există alte produse care încearcă să reproducă gustul, aroma şi textura cărnii (unele cu succes, altele mai puțin); adevărul este că aceste produse nu sunt carne adevărată. Uneori ne dorim un burger – unul real, un sandvici cu carne de vacă.
Din fericire, știința lucrează la rezolvarea acestei dorințe primitive într-un mod care ar putea atenua nevoia pentru un animal real. Carnea cultivată sau cea in-vitro implică carnea „în creștere”.
„Cultivarea” este cea mai bună metodă de a descrie procesul de țesut al ingineriei care este necesar pentru a realiza acest demers. Metoda presupune prelevarea celulelor de la un animal viu, care este apoi folosit pentru a creşte… ei bine… carnea. Nu înțelegem chiar toată știința din spatele acestor lucruri, dar ideea este una interesantă. De fapt, o astfel de metodă ar putea chiar rezolva problema foametei din lume (teoretic).
Aceasta idee este încă în stadiul de dezvoltare/cercetare, dar progresele potenţiale nu sunt greu de imaginat – produsele din carne gata-făcute care sunt fabricate cu ușurință fără a fi nevoie să ai de-a face cu turme de animale ar putea fi incredibil de profitabilă. Şi pentru consumator – o să avem carnea noastră!

 

8. Alge

Primul lucru care ne vine în minte este „nu e același lucru ca şi cum ai mânca ciuperci”? Ei bine, nu chiar. Unul dintre lucrurile interesante despre acest subiect este de a reflecta cu privire la modificările diferite care au apărut cu privire la producția de alimente şi a consumului. În urmă cu 50 de ani, răspunsul la creșterea nevoilor de consum a fost așa-numita „revoluție verde”. Agricultorilor li s-a prezentat semințele modificate științific (hibrizi) şi noi tipuri de îngrășăminte pentru a creşte culturile. Ca urmare, fermierii au reușit să îşi dubleze culturile, mai mult ca înainte. Dezavantajul a fost că aveau nevoie de mai mult teren şi mai multă apă (folosim foarte multă apă) – acum suntem aproape de un punct de saturație în care agricultura tradițională este interzisă.
Ca atare, producătorii trebuie să îşi dea seama cum să crească culturi în locuri în care în mod normal nu e posibil. Răspunsul e: introduceți algele. Acestea sunt organisme microscopice care au capacitatea de a creşte foarte repede. Mai mult, ele pot creşte în mare şi chiar şi în apă poluată.
Algele marine şi varecii, sunt de fapt forme de alge. În timp ce majoritatea oamenilor nu au mâncat ceva ce ar putea fi considerată iarbă de mare – aceste forme de alge ar putea fi o opțiune accesibilă şi dietetică.
Atracția reală a algelor este în extinderea ofertelor alimentare pe care le prezintă şi în subproduse (cum ar fi uleiul de alge), care pot fi derivate din această sursă abundentă uşor de la natură.
Dacă balenele albastre şi alte vietăţi marine se bucură de alge, poate chiar e ceva de capul lor.

 

7. Insecte, gândaci şi creaturi mici

Poate nouă nu ne plac, dar asta nu influențează lucrurile. Şi adevărul care poate fi derivat din aceasta discuție despre consumul insectelor, este că acestea oferă o sursă foarte bună de proteine. Şi se pare că avem nevoie de proteine. Asta nu e totul; dintre diversele tipuri de gândaci care pot fi mâncați (peste 1400), toate au un conținut scăzut de grăsimi, colesterol, mult calciu şi fier.
Da, pot fi un pic lipicioase (şi crocante), dar sunt bune pentru tine. În timp ce în Asia, Africa şi America de Sud insectele sunt un nutreț comun, restul lumii nu a urmat acest obicei. Acest lucru are probabil şi de-a face cu cultura, percepțiile şi necesităţile.
Cu toate acestea, insectele nu au nevoie de mult spațiu pentru a se reproduce şi sunt ieftine de preparat. Dacă mai adaugi şi faptul că pot oferi o masă nutritivă, avem toate ingredientele unui nou grup de alimente.
Într-adevăr greierii, omizile, lăcustele şi gândacii de iunie, sunt doar câteva dintre delicatesele favorite cu multe picioare disponibile. De fapt, există un grup de susținere care promovează folosirea insectelor ca o materie primă pentru dietă.
Este un punct echitabil, mai ales atunci când se ia în considerare lipsa de alimente în mai multe părți ale lumii. Insectele pot oferi o sursă accesibilă de nutrienţi vitali de care oamenii au nevoie pentru a supraviețui.
Recunoaște că imagini cu lăcuste prăjite nu îţi apar acum în minte, dar e posibil ca în curând să ai poftă de ciocolată acoperită cu furnici. Doar aşteaptă.

 

6. Fructe de mare

Problema de bază a cărnii este că întreținerea animalelor este din ce în ce mai greu de susținut. Un studiu a arătat că întreținerea animalelor ocupă 30% din spațiul disponibil pe planetă, să nu mai menționăm de efectul de seră al emisiilor biologice. În plus, peste 50% din producția de cereale (o bucată de teren cultivat disponibilă) este dedicată hrănirii animalelor. Practic, cu populația în continuă creștere, nu se pot creste atâtea vaci pentru a hrăni toți oamenii.
Marea, pe de altă parte, oferă surse excelente de produse alimentare care sunt mai ușor de cultivat/înmulțit. Şi nu vorbim de un grup de pescari pe mare (poate îţi vin în minte imagini ale show-ului „Deadliest Catch” şi ale filmului „A Perfect Storm”), vorbim de fermele piscicole – locuri unde diferite specii de pești sunt special crescuți şi apoi transformați în file.
Acest lucru are cu siguranță un sens practic şi economic. Fructe de mare sau alte varietăţi, au nevoie de o mulțime de resurse pentru a prinde viață – fie că vorbim de creveți sau de crabi. Capacitatea de a produce aceste produse mai ușor le-ar face mai ieftine şi disponibile pentru consumatori. Şi varietatea mai mare de specii oferă mai multe opțiuni pe piață. Noile intervale de variaţie deschise vor fi pline de păstrăv.

 

5. Animale mici

Te poți gândi probabil când vezi acest titlu, dacă șobolanii intră în această categorie. Aceștia sunt cu adevărat animale mici şi mai sunt şi altele în această situație (sunt şi cazuri de oameni care i-au mâncat în situații disperate), dar acum nu vorbim de șobolani. Fie că vorbim de punerea unui accent mai mare pe animale care nu sunt atât de problematice ca vitele, tot ne gândim la sursele de hrană.
Cu acest lucru în minte, există o serie întreagă de animale care pot oferi un substitut pentru carnea de vită: iepuri, veverițe, ratoni, capre, aceste animale fiind consumate în mod regulat în mai multe părți ale lumii. Beneficiul acestor animale este ca poți creşte mai multe ca acestea, în raport cu bovinele pentru consum. Sau cel puțin așa spun experții. Un bou oferă aproximativ 181 kg de carne, asta ajungând cam la 1600 de serviri (la 4 serviri pe zi). Între timp, un iepure mediu are cam 2 kg de carne şi oferă cam jumătate din greutatea sa consumabilă – așa că ai nevoie cam de 160 de iepuri pentru o cantitate comparabila de carne.
Cu toate acestea, creaturile mai mici sunt relativ mai ieftine şi generează mai puține efecte de gaze de seră. Pe scurt, creșterea unor iepuri este mai economică, practică şi ecologică decât o turmă de vaci. Şi sincer, iepurii la grătar sunt chiar foarte gustoși!

 

4. Ierburi

Dar nu ierburi în sensul tradițional al cuvântului. Unii experți sugerează beneficiile nutriționale ale unei ierburi vegetale numită iarbă grasă. Această tulpină specială este visul oricărui nutriționist! Este plină de vitamina A, omega 3 şi beta-caroten.
Potrivit unei surse, consumarea acestei ierburi (chiar e o iarbă – are şi o poreclă amuzantă de talpa gâștei), este mai hrănitoare decât legume ca morcovii sau spanacul. Se presupune de asemenea că are un gust bun.
Din păcate, în prezent, agricultorii urăsc aceasta iarbă grasă pentru că sugrumă alte culturi mai profitabile.
Un lucru bun despre ierburi este că acestea pot creşte oriunde. Iarba grasă s-a adaptat şi creşte şi în medii mai uscate, dar şi în zone cu apă din belșug, fiind o alegere perfectă în zonele cu climă aridă.
Cum lumea se mută la alimente mai îndrăznețe (în special la cele care sunt rezistente şi hrănitoare), ne așteptăm să vedem verdețuri, ca iarba grasă, în farfuria noastră în cantităţi cât mai mari. Yummy.

 

3. Alimente modificate genetic

Manipularea genetică este văzută ca o tehnică a viitorului. Tehnologia, este în continuare în etapa de creștere, iar promisiunea de a fi capabil să manevrezi alimentele şi să le transformi în ceva mai rezistent, mai gustos şi mai nutritiv, este un factor motivator în acest domeniu.
În esență, este vorba despre îmbunătățirea alimentelor actuale. Asta include scurtarea timpului creșterii culturilor, o rezistenţă mai mare la insecte şi la alte probleme care afectează culturile, creșterea randamentelor, care să permită dezvoltarea în zone mai problematice şi așa mai departe.
De fapt, cercetătorii chiar speculează cu privire la produsele alimentare create, că ar putea lupta împotriva anumitor boli, ca şi cancerul. Imaginați-vă mâncând o bucată de pepene verde, care a fost modificat genetic pentru a oferi o proteină, care să permită ca cineva cu diabet să renunțe la tratamentul cu insulină.
La o privire mai atentă, manipularea genetică va permite ca alimentele să aibă un gust şi mai bun, arome amestecate sau chiar gusturi noi la alimentele cunoscute de noi.
Știința de a crea noi alimente se află chiar în mâinile noastre.

 

2. Nano-hrană

Dacă ești deștept, o să înțelegi diferența dintre nano-hrană şi hrană modificată genetic, amintită mai sus. Oamenii de știință jură că există o diferență clară între cele două. Nano-hrana este un proces științific oarecum mai puțin ambițios.
În timp ce produsele alimentare modificate genetic implică modificarea genei unui produs (schimbarea esenței articolului în cauză), tehnologia nano-hranei restructurează structura moleculară/atomică a alimentelor folosind nanotehnologia pentru a produce nanoparticule.
O linie fină, dar este totuși o diferență. Aceste nanoparticule pot modifica gustul unui produs, nutrienţii pe care îi produc sau poate lungi viața unui produs alimentar.
În prezent, știința este folosită prin prelungirea duratei de depozitare (conservanții sunt folosiți în alimente), îmbunătățind siguranța produselor (prin alertarea consumatorilor la alimente stricate) şi chiar prin repararea ambalajului rupt printr-un proces de auto-etanșare.
Un lucru interesant care este în lucrările scrise de Kraft Foods sunt produsele interactive. În esență, compania încearcă să folosească nanotehnologia pentru a oferi gust unui aliment consumatorilor individuali. Acum o să obții alimente așa cum îţi dorești!
În cele din urmă, ceea ce oamenii de știință încearcă să obţină este să fie capabili să ducă această tehnologie la următorul nivel şi să efectueze fapte care au mai multe în comun cu modificarea genetică – să schimbe gustul şi să furnizeze beneficii nutriționale sporite.
Este suficient să spunem că această chestie este o tehnologie de ultimă generație care se apropie de științifico-fantastic.

 

1. Ceva la care nu ne-am gândit până acum

Dacă ne-ar fi spus cineva acum 100 de ani că o să modificăm genetic semințe care ar dubla producția culturii, probabil am fi crezut că citește prea multe cărți ştiinţifico-fantastice.
Cu toate acestea, ficțiunea, oricât de nebunesc ar suna, este prevestitoarea lucrurilor care o să se întâmple. Am visat să ajungem pe Lună cu mult înainte ca acest lucru să se întâmple. În același mod, de neimaginat în ceea ce privește produsele alimentare, va fi probabil realitatea zilei de mâine. Am mai menționat de replicatoarele de alimente din Star Trek. Ei bine, vă mai amintiți şi de comunicatoarele de mână pe care le foloseau? Uitați-vă acum la telefoanele mobile (modele vechi acum) care au aceeași funcție.
Ca atare, nu este greu de imaginat o mașină care ar putea să producă orice tip de mâncare pe care ţi-l dorești direct din molecule care plutesc în jurul tău în aer. Sau poate substanța nutrientă pe care o mâncau în filmul Matrix?
Exagerată? Poate, dar imaginația noastră o să fie unul din motivele de reproducere pentru evoluțiile viitoare în ceea ce privește produsele alimentare.
Cum resursele de alimente continuă să scadă, vom fi nevoiți să găsim noi forme de hrană pentru o populație în continuă creștere. Probabil răspunsul se afla în spațiu – alimente noi care pot fi cultivate doar în vid sau într-o stație spaţială.
Sau poate găsim o modalitate de a face mâncăruri murdare gustoase şi nutritive. Cu siguranță, am văzut oameni care fac o delicatesă din iarba de gazon!
Indiferent de caz, putem paria că nepoților noștri o să le vină greu să creadă că noi chiar mâncam carne de la animale şi legume cultivate în pământ real. Doar așteptați şi urmăriți!

Preluare TopTenz

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________

Comments

  1. suna cam urat viitorul. oricum cred ca pana in 2050 va izbucni un razboi din cauza petrolului si se va reduce considerabil populatia

  2. Algele o sa fie hrana viitorului. Au valori nutritive foarte bune. Singurul impediment in momentul de fata este tehnologia de recoltare care este costisitoare.

  3. Ai dreptate. Algele sînt folosite din cele mai vechi timpuri ca hrană şi ingredienţi în produse cosmetice. Asiaticii consumă alge marine încă de acum 5.000 de ani, considerîndu-le delicatese. Acum 300 de ani, 6 specii de alge erau consumate zilnic în Japonia.