28 June 2017

Zece superstiții explicate



__________________________________________________________________________________

Atunci când nu ești sigur cum să-ți explici fenomenele din jurul tău, tinzi să cauți un sistem de principii care să te-ajute să îți dai seama dacă procedezi bine sau nu. Cel puțin, așa s-a descurcat omenirea o bună bucată de vreme. Mi-aș dori să pot spune că a durat până ce-am făcut unele descoperiri, dar adevărul e că încă mai acționăm cu băgare de seamă față de superstiții. De multe ori nici nu știm de ce.

 

10. O să ai ghinion dacă treci pe sub scară

scara

O scară sprijinită de un perete sau orice altceva descrie un triunghi, iar cam toate superstițiile legate de actul trecerii pe sub scară au reieșit, practic, din semnificațiile atribuite acestei forme. Am putea să ne uităm în urmă cu 5000 de ani la Egiptul antic și să observăm că triunghiul era considerat una din cele mai sacre reprezentări geometrice. E suficient să ne gândim la piramide privite din lateral ca să ne convingem că am dreptate. Așadar, nu-i de mirare că egiptenii erau sensibili în legătură cu intruziunile pe sub scări.

Ceva mai târziu, creștinismul a preluat la rândul său convingerea aceasta, asociind fiecare vârf al triunghiului cu Tatăl, Fiul și respectiv Duhul Sfânt. Să treci pe sub scară era o dovadă clară că nu crezi în Sfânta Treime. Prin eliminare, în Evul Mediu o astfel de erezie se traducea direct în faptul că ai cocheta cu Satana și putea rezulta în acuzații de vrăjitorie, iar de-acolo începe toată povestea cu arsul pe rug… – acum înțelegeți de ce aducea ghinion?

Nu numai atât, dar pe la 1600 în Anglia se obișnuia ca cei condamnați la spânzurătoare să fie trecuți pe sub scară, gest care a devenit într-un final simbolic pentru respectiva metodă de execuție.

În caz că nu v-a fost destul, puteți să luați în considerare și banalul fapt că nu e indicat să treci pe sub scară din motive de siguranță destul de evidente.

9. Norocul începătorului     

noroc

Fie că jucați tenis de masă, Monopoly, tabinet, poker pe dezbrăcate sau orice altă eroică încleștare de forțe, „norocul începătorului” se referă la acel episod în care iese câștigător tocmai cineva lipsit de experiență, fiind favorizat de zeii jocurilor de cărți ș.a.m.d..

O explicație directă și lipsită de bună cuviință ar fi că rațiunea din spatele acestei superstiții ține numai de orgoliul celui care reușește să fie atât de varză la o activitate încât este învins până și de cineva care habar n-are. Plauzibil.

Un argument ceva mai științific este fenomenul psihologic conform căruia indivizii tind să își aducă aminte cu mai mare ușurință acele evenimente care corespund sistemului lor de credințe. Cu alte cuvinte, dacă crezi că vei avea succes pentru că ești novice, îți vei aminti cu predilecție acele episoade din viața ta când ai câștigat la ceva ce nu mai făcuseși până atunci. În consecință, vei continua să crezi în principiul ăsta pentru că memoria ta îl confirmă.

La asta se adaugă, desigur, și faptul că începătorii au obiceiul să fie mai relaxați, să nu resimtă la fel de mult presiunea care ține de miza jocului. Și asta le aduce „noroc”.

 

 8. Pisica neagră

pisica neagra

Omenirea n-a reușit să cadă de acord asupra pisicilor negre și cu atât mai puțin asupra pisicilor în general. La noi, în aproape tot restul Europei și pe meleagurile americane, să îți taie o pisică neagră calea e semn clar că nu-ți va merge bine. În Anglia și Japonia, din contră, se consideră că ar fi prilej de bucurie.

De ce am avea ceva împotriva pisicilor negre? Prin Evul Mediu, oamenii se temeau de ele pentru că s-ar fi găsit mereu în compania vrăjitoarelor. Erau uneori considerate o metamorfozare a acestora ca animale sau – de ce nu – chiar a diavolului. Dacă pisica neagră trecea prin fața cuiva, era cazul să intre la bănuieli că necuratul ar fi cu ochii pe el.

 

7. Piciorul unui iepure nevinovat

iepure

Dintotdeauna, omenirea și-a procurat talismane în vederea apărării de spiritele rele. Se consideră că lăbuța unui iepure ar avea astfel de puteri protectoare. Convingerea asta a luat naștere din niște credințe străvechi ce aveau legătură cu practicile magice, dar ale căror origini geografice sunt destul de greu de aproximat.

Englezii făceau o distincție clară între iepuri în funcție de culoare. Astfel, în unele zone se credea că iepurii negri adăposteau sufletele celor trecuți în neființă, iar cei albi ar fi fost încarnări ale vrăjitoarelor. Cum, evident, asta însemna că e rost de mult mai multă magie, cel mai norocos picior de iepure era cel ce aparținuse unei rozătoare în care a locuit o vrăjitoare. Pe de altă parte, Uniunea Națională a Iepurilor e de părere că ai putea să renunți la astfel de superstiții.

 

6. Să bați în lemn

batut in lemn

Obiceiul de a ciocăni într-o suprafață de lemn sau doar de a face aluzie verbală la acest gest s-a răspândit în foarte multe părți ale lumii. Se presupune că ni se trage de la anumite mituri despre spirite ocrotitoare care sălășluiau prin trunchiurile copacilor sau de la încrederea pe care o avem în crucifix. Un indiciu ar putea fi faptul că jurămintele se depuneau întotdeauna atingând cu o mână o cruce de lemn. De asemenea, exista și o tradiție străveche prin Europa timpurie – aceea de a bate cât mai tare în lemn cu scopul de a descuraja spiritele rele de la a-ți face vreo vizită.

5. Fără umbrele deschise în casă

rihanna-umbrella

Dacă n-ai răbdare până afară și deschizi o umbrelă în casă, o să te trezești că lucrurile nu-ți mai merg la fel de bine. Sunt o grămadă de povești moralizatoare pe tema asta. Toate își propun să te descurajeze de la gestul fatidic prin diverse exemple revelatoare a ce înseamnă să ai ghinion.

De ce s-a născocit superstiția? Ca să te ajute să eviți o sumedenie de accidente, logic. Asta a fost prea ușoară, să trecem la următoarea.

 

4. 7 ani de ghinion per oglindă spartă

oglinda

A fost stabilit acum multă vreme că oglinzile fac mult mai mult decât a-ți reflecta imaginea și, prin urmare, a le trata cu lipsă de respect se pedepsește cu ghinion din abundență. Se prea poate ca povestea asta să fi început în Grecia antică. Pe-atunci, soarta unui bolnav se decidea cu ajutorul unei oglinzi scufundate în apă. Dacă ulterior reflectata o imagine clară a pacientului, acesta urma să supraviețuiască. Dacă reflexia era difuză, nu prea. Un pic mai târziu, la această practica medicală s-a adăugat teoria romanilor cum că sănătatea oamenilor variază în cicluri de câte 7 ani, de unde o imagine distorsionată în oglindă a început să nu mai implice decesul iminent, ci mai degrabă doar boală și lipsa norocului.

O altă convingere străveche zice că, pe lângă imaginea sa reflectată, oglinda mai ține la păstrare și fragmente din sufletul celui care se privește în ea. De aceea, prin unele părți există obiceiul de a acoperi oglinzile din casă după moartea cuiva pentru a te asigura că sufletul nu-i rămâne blocat acolo.

Și cum 7 ani de ghinion e totuși un pic cam mult, chiar și pentru cei care se autoflagelează, s-au găsit diverse trucuri pentru a scăpa de blestem. Fie atingi unul dintre cioburi de un mormânt, fie le pisezi mărunt pe toate. Nu-i chiar așa de rău.

 

3.  Aduce ghinion și să verși sare

Printre nenumăratele posibile surse de ghinion, găsim și vărsatul accidental al sării. Dacă se întâmplă o astfel de calamitate, mai există totuși o scăpare: trebuie să arunci un praf peste umăr.

În mod curios, omenirea se panichează de mii de ani în fața risipei de sare. Explicația e chiar mai simplă decât ați fi putut crede: sarea a fost multă vreme singurul condiment disponibil și, de aceea, era și foarte scumpă. Mai mult de atât, multe cuvinte și expresii din ziua de azi care se referă la câștiguri materiale (de exemplu: „salariu”) se trag, etimologic vorbind, din „sare”.

Să pierzi ceva de preț ca sarea era, deci, o mare primejdie. Și-atunci cum de risipa se rezolva prin și mai multă risipă? Ei bine, aruncând încă un praf peste umăr, îl ținteai, de fapt, pe diavol. Scopul era de a-l nimeri în ochi. Astfel, diavolul devenea orb la rateul tău și nu mai reușea să-ți fure sufletul. Erau alte vremuri… lucrurile nu prea se rezolvau cu diplomație pe-atunci.

 

2. Dacă un cuțit îți pică pe podea, nu e bine să îl ridici    

Ceva mai obscură, superstiția de față pare mai mult o scuză pentru comoditate. Se recomandă cu tărie ca atunci când scapi pe jos un cuțit să eviți să îl ridici – ca să te ferești de ghinion, bineînțeles. O soluție ar fi să găsești pe altcineva care să facă gestul ăsta pentru tine.

În prezent pare cam ilogic, dar credința aceasta a fost rodul unei rațiuni foarte sănătoase la vremea ei. Provine din timpurile de demult în care duelurile erau la ordinea zilei. În cazul în care îți pierdeai sabia din mână, nu era deloc o idee bună să te preocupi imediat de a o recupera. Ți-ar fi distras atenția și asta te făcea vulnerabil în fața inamicului care nu stătea pe gânduri. Deși în ziua de azi rar se întâmplă să te găsești într-o astfel de situație, nu strică niciodată să fii cu ochii-n patru.

 

1. Potcoava îți poartă noroc

potcoava

Printre atâtea semne nefaste, în sfârșit ceva de bine! De ce? Pentru că forma sa aduce un pic cu o semilună, despre care grecii erau de părere că ar fi de bun augur și ar produce fertilitate.

Motivele se înmulțesc prin Evul Mediu, când exista acea politică anti-vrăjitoare despre care am mai vorbit. Oamenii aveau impresia că vrăjitoarele se tem de cai, din care pricină agățau potcoave la intrarea în casă, deasupra ușilor. Vrăjitoarele știau, astfel, să nu se aștepte la ospitalitate. Desigur, potcoava trebuia așezată cu capetele în sus, ca forma concavă să „țină” norocul. Altfel, vă dați seama că s-ar risipi.

 

Surse foto: wikipedia, psychiclibrary.com, sitedecuriosidades.com, jenlars.mu.nu, christinegreig.com, chitchatchica.com

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

__________________________________________________________________________________